UE este pe cale să ajungă la un acord privind returnarea migranților.

Uniunea Europeană se apropie de un acord pentru returnarea migranților

Uniunea Europeană se află în pragul încheierii unui acord crucial care vizează returnarea migranților care nu îndeplinesc condițiile de ședere pe teritoriul său. Acest plan, ce folosește conceptul de „hub-uri de returnare”, ar oferi țărilor membre opțiunea de a gestiona mai eficient persoanele care au fost ordonate să părăsească Uniunea. Strategia este considerată o parte esențială a unei politici mai stricte de migrație pe care UE vrea să o implementeze.

Comisarul pentru migrație, Magnus Brunner, a declarat că măsurile propuse reprezintă „piesa lipsă” în eforturile de întărire a politicii de migrație la nivel european. Negociatorii din cadrul Consiliului, Parlamentului și Comisiei Europene se pregătesc pentru o rundă finală de negocieri, programată pentru ziua de miercuri, în speranța că vor ajunge la un consens asupra acestui proiect legislativ.

Conform datelor raportate de Comisia Europeană, rata de returnare a solicitanților de azil respinși se situează în jurul valorii de 20%, însă statistici recente de la Eurostat sugerează o rată mai ridicată, de peste 25%. Brunner a subliniat necesitatea returnării efective a persoanelor fără drept de ședere în Uniunea Europeană, adăugând că reglementările noi vor îmbunătăți controlul asupra fluxurilor migratorii, definind cine are dreptul de a intra, rămâne sau pleca din UE.

În prezent, politica de migrație mai strictă este adoptată ca normă în întreaga Europă, reflectând o schimbare generalizată spre poziții mai conservatoare. Rata scăzută de returnări a devenit un subiect central în dezbaterile politice, liderii europeni susținând măsuri mai ferme pentru a gestiona migrația și a întări controlul asupra granițelor externe ale blocului european.

Dacă legile vor fi aprobate în cadrul negocierilor de miercuri, vor impune reguli stricte pentru gestionarea indivizilor percepuți ca o amenințare la securitate. Proiectul legislativ va permite detentția persoanelor care nu cooperează și va extinde capacitatea autorităților de a efectua percheziții la domiciliul celor vizați.

În plus, noul cadru legislativ va autoriza statele membre să trimită migranții care au fost ordonați să părăsească UE în anumite „hub-uri de returnare” situate în afara teritoriului Uniunii. Brunner, alături de miniștrii naționali ai migrației, a prezentat aceste hub-uri ca o „soluție inovatoare” destinată să abordeze provocările legate de migrație cu care se confruntă blocul.

Germania și Olanda se află în proces de elaborare a planurilor pentru aceste hub-uri, cu termenul limită stabilit la sfârșitul anului 2026. Italia a început deja construcția unor hub-uri în Albania, destinate procesării cererilor și returnării solicitanților respinși, dar se confruntă cu provocări legale semnificative în acest demers.

Organizațiile neguvernamentale avertizează că aceste centre ar putea să devină efectiv locații de detenție fără reglementări adecvate. Lipsa clarității cu privire la amplasarea hub-urilor și responsabilitățile de monitorizare ridică semne de întrebare cu privire la potențialele abuzuri și încălcări ale drepturilor omului. Imogen Sudbery, director executiv la International Rescue Committee din Belgia, a semnalat riscurile emergente în contextul acestor planuri.

În Parlamentul European, reformele de migrație au generat controverse, fiind divizate între diverse grupuri politice. Partidul Popular European (EPP), de centru-dreapta, a reușit să obțină o poziție favorabilă în negocieri cu grupuri de dreapta, în detrimentul partenerilor săi tradiționali. Acest fapt a stârnit îngrijorări și reacții de indignare, mai ales după ce au apărut informații despre o coordonare între grupurile de dreapta pe o platformă de comunicare.

Într-un astfel de context, reforma migrației a devenit simbolul unei controverse mai ample referitoare la deschiderea EPP-ului față de partidele extremiste, care anterior fuseseră excluse din procesul decizional european. Europarlamentarul verde din Franța, Mélissa Camara, a solicitat conducerii cipriote a Consiliului, care mediază discuțiile, să nu încheie un acord rușinos cu partidele de extremă dreapta.

Susținătorii acestor reforme argumentează că funcționarea adecvată a sistemului de migrație impune îndepărtarea persoanelor fără drepturi de ședere. Negotiatorul grupului de dreapta, Conservatorii și Reformiștii Europeni, Charlie Weimers, a afirmat angajamentul de a dezvolta o reglementare solidă privind returnările, care să abordeze problemele actuale din Europa în mod operativ.

Întrebările rămase de clarificat includ posibilitatea menținerii relațiilor cu state non-UE, precum talibanii din Afganistan, recunoașterea de către statele membre a ordinelor de returnare emise de alte țări, și termenul de implementare a reformei. Chiar dacă un acord va fi realizat miercuri, acesta va necesita, în continuare, aprobarea Consiliului și a Parlamentului European.