4 metode prin care Europa dorește să scape de tehnologia americană
Europa își propune să scape de tehnologia americană prin 4 strategii esențiale
Uniunea Europeană a demarat inițiative menite să reducă dependența de tehnologiile externe, în special de cele din Statele Unite, ca urmare a temerilor legate de instabilitatea relațiilor comerciale cu Washingtonul. Comisia Europeană lucrează la un pachet de măsuri care să consolideze suveranitatea tehnologică a Uniunii, programat să fie dezvăluit pe 3 iunie 2026. Printre măsurile propuse se numără strategii menite să diminueze impactul tehnologiilor străine în sectoare precum cloud computing, inteligența artificială, producția de cipuri, software și infrastructura centrelor de date.
În contextul în care geopolitica globală devine din ce în ce mai fragmentată și lanțurile de aprovizionare sunt folosite ca instrumente strategice, dependențele tehnologice de țările externe sunt percepute ca un risc major, conform documentului de strategie al Comisiei, obținut de publicația POLITICO. Strategia Uniunii Europene nu se axează exclusiv pe contracararea dominației americane, ci lasă la latitudinea guvernelor naționale responsabilitatea de a aborda aceste probleme.
Prima modalitate de a reduce această dependență se referă la testarea publică a serviciilor de cloud. Statele membre vor fi obligate să analizeze cât de mult depind instituțiile publice de soluții cloud externe, evaluându-le prin prisma criteriilor de suveranitate propuse de Uniune. Acest demers va ajuta la îmbunătățirea rezilienței guvernelor la potențiale crize de tip „kill switch”, o temă frecvent discutată în legătură cu tehnologiile americane.
A doua strategie implică inițiative majore în sectorul microcipurilor. Bruxelles-ul examinează modalități de revizuire a legislației actuale, ceea ce va facilita accesul la subvenții publice, permise rapide și va oferi suport industrial pentru dezvoltarea unor noi fabricații de cipuri, având în vedere cererea existentă și viitoare.
Promovarea tehnologiilor open-source reprezintă a treia direcție de acțiune. Comisia Europeană vizează stimularea adoptării software-ului open-source, care permite un control mai mare asupra datelor și sistemelor utilizate în Uniune. Acest tip de colaborare între state va fi încurajat, iar pentru susținerea soluțiilor interne va fi implementat un nou instrument dedicat întreținerii acestor tehnologii.
În fine, atragerea de fonduri private se dovedește a fi esențială pentru dezvoltarea capacităților digitale ale Uniunii. Se estimează necesitatea a circa 200 de miliarde de euro până în anul 2036 pentru extinderea capacităților centrelor de date, iar o sumă suplimentară de 2 miliarde de euro este necesară pentru cercetare și inovație. Bruxelles-ul va lansa inițiative menite să facă infrastructura digitală mai atrăgătoare pentru investitorii din interiorul și exteriorul Uniunii.
