Drumul Kosovo către NATO și UE, în pericol în alegerile de duminică, avertizează fostul președinte.
Drumul Kosovo către NATO și UE, în pericol în alegerile de duminică, avertizează fosta președintă
Vjosa Osmani, fosta președintă a Kosovo, a ridicat un semnal de alarmă cu privire la viitorul țării sale în contextul alegerilor parlamentare anticipate programate pentru duminica aceasta. Conform analizei sale, rezultatul acestor alegeri este crucial și ar putea influența decisiv parcursul Kosovo către integrarea în NATO și Uniunea Europeană.
Într-un interviu recent acordat publicației POLITICO, Osmani a exprimat îngrijorare față de actualul prim-ministru, Albin Kurti, subliniind că realegerea acestuia ar putea avea repercusiuni grave în ceea ce privește angajamentele pro-europene și transatlantice ale țării. Vjosa Osmani a ocupat funcția de președinte între 2021 și aprilie 2024 și a menționat că imposibilitatea parlamentului de a-i alege o succesoare a dus la o criză constituțională, reflectând o incapacitate de a avansa pe calea dorită de cetățeni.
După declararea unilaterală a independenței față de Serbia în 2008, Kosovo a continuat să se confrunte cu provocări în obținerea recunoașterii internaționale. Deși suveranitatea sa este acceptată de Statele Unite și de toate economiile majore din G7, anumite state membre ale Uniunii Europene, inclusiv Grecia, Spania, România și Slovacia, nu au recunoscut această independență, ceea ce complică integrarea Pristinei în structurile NATO și UE.
Osmani a pus sub semnul întrebării politicile lui Kurti, liderul partidului populist de stânga Vetëvendosje, acuzându-l că a deteriorat relațiile Kosovoului cu partenerii săi europeni și americani. Au fost evidențiate deciziile controversate adoptate în timpul mandatului său, cum ar fi numirea primarilor etnici albanezi în municipalitățile cu majoritate sârbească, acțiune ce a fost percepută ca o provocare la adresa stabilității etnice din zonă și criticată de oficialii occidentali.
În plus, Osmani a subliniat că Bruxelles-ul a impus sancțiuni Kosovo din cauza problemelor majore în reducerea violențelor în nordul țării, ceea ce a dus la suspendarea ajutoarelor economice din partea Uniunii Europene. Sancțiunile au fost ridicate doar după organizarea alegerilor locale anterioare, reflectând tensiuni mai profunde în relațiile externe.
Relatia lui Kurti cu administrația Washingtonului a fost, de asemenea, marcată de controverse. Acesta a acuzat fostul președinte Donald Trump că a încercat să îl destituie pentru a forța un acord de schimb de teritorii cu Serbia. În ciuda acestor dificultăți, Kurti a adoptatRecent o atitudine mai conciliantă, întărind unele relații internaționale, având în vedere că a fost unul dintre puținii lideri care a susținut public intervenția militară americană în Venezuela.
Osmani consideră că politicile și pozițiile controversate ale lui Kurti deteriorază imaginea Kosovo pe plan internațional. „Trebuia să construiască încredere, dar a acționat exact invers,” a declarat ea, evidențiind ca și motiv al opoziției sale refuzul lui Kurti de a-l susține în alegeri.
Așadar, potențialul de a câștiga din nou funcția de președinte îi conferă lui Osmani oportunitatea de a influența direct agenda legislativă și de a numi lideri în structuri esențiale, cum ar fi cele judecătorești și administrative. Vjosa Osmani a subliniat că este esențial ca Washingtonul să joace un rol mai activ în dialogul cu Belgradul, amintind că, de fiecare data când Statele Unite s-au implicat, rezultatele au fost favorabile. În concluzie, Osmani a subliniat nevoia ca Kosovo să nu mai ceară permisiunea de a exista ca țară suverană, ci să acționeze cu o încredere sporită pe scena internațională.
