Grindeanu semnalează un posibil conflict constituțional între Parlament și Guvern

Grindeanu sesizează CCR privind un posibil conflict constituțional între Parlament și Guvern

Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a depus o sesizare la Curtea Constituțională a României prin care solicită constatarea existenței unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, generat de emiterea Ordonanței de urgență referitoare la Programul SAFE. Curtea urmează să analizeze sesizarea și ar putea lua o decizie în cursul zilei de miercuri.

În documentul depus, Grindeanu cere Curții să constate existența acestui conflict și să stabilească conduita de urmat pentru restabilirea ordinii constituționale.

Sesizarea identifică două conduite neconstituționale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului: adoptarea și transmiterea spre publicare a Ordonanței de urgență nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiune de cenzură, pe 5 mai 2026, și publicarea acesteia în Monitorul Oficial pe 8 mai 2026, de către un Guvern care, potrivit art. 110 alin. (4) din Constituție, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea oricărei competențe de legiferare delegată.

Documentul susține că reglementarea prin Ordonanța de urgență nr. 38/2026 a unor soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară – în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a ședințelor plenului la Camera Deputaților și la Senat – a transformat Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul. Potrivit sesizării, aceasta s-a realizat cu abdicarea de la rolul său constituțional și prin nesocotirea obligației de loialitate constituțională față de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a țării.

Conform sesizării, analiza cronologiei procedurale și a conținutului actelor normative implicate arată că Guvernul a procedat la extinderea substanțială a proiectului inițial al ordonanței de urgență în dimineața zilei de 5 mai, ziua dezbaterii și votării moțiunii de cenzură, prin adăugarea a 12 articole noi.

Expunerea de motive a legii de aprobare recunoaște explicit că „Completările aduse în ședința de Guvern Ordonanței de urgență au fost motivate de importanța și urgența reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moțiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe perioada interimatului”.

Președintele Camerei Deputaților apreciază că, prin conduita sa, Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci anticipează și substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului și afectând echilibrul constituțional dintre puterile statului, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție.