Guvernul francez depășește voturile de neîncredere legate de buget.
Guvernul francez supraviețuiește voturilor de neîncredere privind bugetul
Pe data de 23 ianuarie 2026, guvernul condus de prim-ministrul Sébastien Lecornu a reușit să depășească două voturi de neîncredere legate de planurile sale fiscale, avansând astfel către adoptarea bugetului de stat pentru anul 2026. Primul vot de neîncredere a fost inițiat de organizația de stânga radicală „Franța Neîndoită” și a obținut sprijinul a 269 de parlamentari, fiind la doar 19 voturi distanță de a fi aprobat. În contrast, propunerea formulată de partidul de extremă dreaptă „Raliul Național” a strâns doar 142 de voturi.
Aceste formațiuni politice au încercat să răstoarne guvernul, contestând metodele utilizate de Lecornu pentru a adopta bugetul, inclusiv decizia de a se folosi de o „portiță” constituțională, invocând articolul 49.3 din constituție, care permite legislativului să adopte legislația fără necesitatea unui vot formal. Opoziția a profitat de ocazie pentru a propune voturi de neîncredere împotriva guvernului, subliniind nemulțumirile față de abordarea acestuia.
Prim-ministrul a activat această măsură marți, pentru a aproba secțiunea bugetului referitoare la creșterea veniturilor, iar așteptările indicau utilizarea din nou a acestui mecanism vineri, pentru a finaliza bugetul referitor la cheltuielile guvernamentale. Analizând contextul politic, se anticipa că Lecornu va reuși să supraviețuiască acestor voturi, având în vedere că partidele extremiste nu dispun de numărul necesar de parlamentari pentru a răsturna guvernul existent. De asemenea, socialiștii, care de obicei joacă un rol semnificativ în politica de consens, nu au manifestat dorința de a provoca o criză de guvern, după ce Lecornu le-a oferit concesii bugetare importante în ultimul moment.
Franța se află într-o poziție delicată, fiind supusă presiunilor din partea piețelor financiare și a instituțiilor internaționale de a reduce deficitul bugetar, care a fost estimat la 5,4% din PIB anul precedent. În plus, datoria generală a țării este preconizată să ajungă la 118,2% din PIB până în 2026, conform estimărilor oficiale. Parlamentul nu a reușit, pentru al doilea an consecutiv, să elaboreze un buget autonom, în ciuda promisiunilor lui Lecornu de a încuraja consensul între partide. Totuși, un acord a fost atins în privința finanțării sistemului de securitate socială al națiunii.
În absența unui plan clar, parlamentarii au fost nevoiți să extindă bugetul din 2025 pentru noul an, până ce propunerile fiscale care respectă standardele necesare vor putea fi finalizate. Lecornu anunțase, săptămâna precedentă, că are de gând să folosească articolul 49.3 pentru a adopta un buget, chiar dacă inițial a afirmat că va evita această opțiune. Se estimează că bugetul pentru 2026 va avea un deficit de 5% din PIB și este subiectul procedurii de deficit excesiv din partea Comisiei Europene. Parisul s-a angajat să reducă deficitul sub 3% din PIB, conform cerințelor Uniunii Europene, până în 2029.
