Alegerile din Cipru determină fragmentarea parlamentului, iar partidele antisistem câștigă teren.
ALEGERILE DIN CIPRU PROVOACĂ FRAGMENTAREA PARLAMENTULUI PE MĂSURĂ CE PARTIDELE ANTI-SISTEM CÂȘTIGĂ TEREN
Rezultatele recente ale alegerilor legislative din Cipru au arătat o transformare semnificativă a peisajului politic, caracterizată printr-o fragmentare accentuată a parlamentului. Această tendință se manifestă prin creșterea numărului de partide anti-establishment și de extremă dreaptă, care își fac un loc tot mai vizibil pe scena politică. După numărarea voturilor, Partidul Roții Democrate (DISY), centrist, a obținut 27,2% din voturi, reușind să-și mențină cele 17 locuri în parlament. De asemenea, Partidul Progresiv al Lucrătorilor a obținut 23,9% și 15 locuri, semnificând o competiție strânsă pentru influență.
Un aspect remarcabil al acestui scrutin l-a constituit ascensiunea Partidului de extremă dreaptă, Frontul Național Popular (ELAM), care a reușit să își dubleze numărul de locuri în parlament, trecând de la 3 la 8 locuri cu un suport de 10,9%. Campania electorală a acestora s-a concentrat pe subiecte sensibile precum migrația și relațiile cu Turcia, reflectând o tendință mai largă de creștere a popularității extremismului în Europa.
Ministrul de Finanțe, Makis Keravnos, a subliniat că fenomenul de fragmentare a Parlamentului nu este singular pentru Cipru, ci este o tendință observată la nivel european, afirmând: „Nu mă îngrijorează; schimbările sunt parte a democrației, iar sistemul democratic se auto-reglează în cele din urmă.” Această opinie sugerează o oarecare optimism față de evoluțiile politice actuale, dar și o necesitate de adaptare a guvernării la diversitatea crescută a voinței populare.
Alegerile recente sunt pregătitoare pentru viitoarele dureri politice din Cipru, având în vedere că anul 2028 se anunță ca un moment crucial cu alegeri prezidențiale iminente. Din acest motiv, președintele Nikos Christodoulides va trebui să navigheze printr-un peisaj politic mult mai fragmentat decât în trecut, în care alianțele se vor schimba substanțial.
Harry Tzimitras, director al Institutului de Pace din Oslo, a atras atenția asupra dificultăților întâmpinate de guvern în adoptarea legislației, spunând că „există deja o serie de dezbateri publice intense pe tema viitorului Consiliului Național, un organism esențial pentru discuțiile referitoare la Cipru, care ar putea fi suspendat sau desființat”. Această dinamică sugerează o instabilitate politică ce ar putea afecta semnificativ procesul decizional din stat.
Christodoulides, ales ca independent în 2023, se confruntă cu provocarea suplimentară a unei baze parlamentare fragilizate, cu două dintre cele trei partide care-l susțin nu având reprezentare în noul parlament. Partidul Democratic (DIKO), cu 10% din voturi și 8 locuri, înregistrează o scădere față de 11 locuri anterior, indicând o mare volatilitate în votul popular.
O altă noutate notabilă este apariția Partidului Democrației Directe, fondat de influentul europarlamentar Fidias Panayiotou, care a acoperit 5,4% din voturi și a obținut 4 locuri. Acesta are ca obiectiv promovarea unei politici participative, care să implice cetățenii direct în procesele de decizie. De asemenea, partidul „Cetățeni pentru Cipru”, fondat de fostul auditor general Odysseas Michaelides, a reușit să obțină 5,8% din voturi, propunând o campanie anti-corupție.
