Fiecare instituție decide ce e secret: proiect de limitare a accesului la informații.
Proiect legislativ controversat: Autoritățile vor putea refuza mai ușor accesul la informații publice
Recent, un proiect legislativ depus la Senat de un grup de deputați din Partidul Național Liberal, printre care se află și fostul prefect de Bihor, Dumitru Țiplea, a dat naștere uneia dintre cele mai aprinse dezbateri din ultimii ani privind transparența instituțiilor publice. Această inițiativă se propune să modifice Legea nr. 544/2001, act esențial care garantează accesul liber la informațiile de interes public.
Conform prevederilor acestui proiect, autoritățile ar putea refuza mai ușor solicitările venite din partea jurnaliștilor, organizațiilor non-guvernamentale sau a cetățenilor. Forma propusă introduce o nouă categorie de informații, denumită „informații cu regim special”, care ar urma să fie exceptată de la accesul public. Această categorie include informații referitoare la cercetări științifice, rezultate și metodologii ale acestora, dar și secrete comerciale sau patente.
O caracteristică contestată de experții în transparență este faptul că fiecare instituție va avea competența de a stabili, prin ordin al conducătorului, ce informații intră în această categorie. Această autonomie ar putea genera standarde diferite și posibil abuzuri, datorită libertății pe care șefii instituțiilor ar dobândi-o în clasificarea documentelor ca având „regim special”. În plus, proiectul permite refuzul cererilor de informații în situația în care autoritatea consideră că datele solicitate „nu sunt de interes public”, o formulare extrem de ambiguă care ar putea restrânge considerabil dreptul constituțional la informare.
Un alt aspect semnificativ al acestui proiect este impunerea unui termen maxim de cinci ani în care instituțiile sunt obligate să păstreze online informațiile publicate din oficiu, precum structurile organizatorice, bugetele și listele de documente publice. Spre deosebire de actuala legislație, care nu impune nicio limită de timp pentru păstrarea acestor informații, noua reglementare ar putea reduce accesibilitatea lor în beneficiul transparenței publice.
Dezbaterea a fost amplificată de declarațiile deputatului liberal Dumitru Țiplea, unul dintre inițiatori, care a explicat că modificările sunt necesare pentru a proteja rezultatele cercetărilor științifice. A afirmat că reglementările nu vizează mass-media, deși acest aspect nu este menționat explicit în proiectul de lege. Acest punct de vedere a stârnit controverse, având în vedere că, în practică, astfel de declarații lasă loc de interpretări potențial abuzive, având în vedere că cercetările științifice sunt esențiale pentru binele public și pentru justificatele valori democratice.
Dumitru Țiplea a adăugat, cu o notă de ironie, că nu există o posibilitate de refuz pentru mass-media de a accesa informațiile legate de cercetările științifice, subliniind că o astfel de problemă ar fi generat deja un scandal de amploare în mass-media națională. În contextul discuțiilor, deputatul a arătat deschiderea sa pentru propuneri de modificări ale proiectului.
În expunerea de motive a inițiatorilor se evidențiază dorința de a preveni abuzurile generate de solicitările excesive din partea cetățenilor. Aceștia argumentează că forma curentă a legii permite unor persoane să folosească acest mecanism pentru a împiedica activitatea normală a instituțiilor sau pentru a dobândi informații ce ar putea afecta patrimoniul public. Se aduce în discuție, de asemenea, utilizarea datelor obținute în scopuri personale sau pentru petiții tendențioase.
Dacă legea va fi adoptată, Guvernul va avea la dispoziție 90 de zile pentru a actualiza normele metodologice. Între timp, proiectul va urma procesul legislativ și va fi dezbătut mai departe.
