Vučić din Serbia neagă legătura cu ‘turismul de lunetist’ de la Sarajevo
CONTROVERSA ÎN CARE ESTE IMPLICAT PREȘEDINTELE SERBIEI, ALEKSANDAR VUČIĆ
Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a devenit subiectul unei furtuni politice și mediatice fără precedent, în urma unor acuzații grave care sugerează că ar fi fost implicat în așa-numitul „turism al lunetiștilor” în timpul asediului devastator asupra Sarajevo, ce a avut loc în anii ’90. Aceste declarații, care au fost făcute de jurnalistul de investigație croat, Domagoj Margetić, afirmă că Vučić ar fi avut legături directe cu străini care au participat la acte atroce, având ca țintă civili nevinovați, care erau vânați ca în cele mai sinistre jocuri de distracție ale unor persoane bogate.
În cadrul unei conferințe de afaceri regionale desfășurate la Belgrad, Vučić a respins vehement aceste acuzații, numindu-le „minciuni orchestrate cu scopul de a-l demoniza”. El a subliniat că nu a comis niciodată acte de violență și a declarat cu un ton ferm că „nu am omorât niciodată pe nimeni, nu am rănit pe nimeni și nici nu am făcut așa ceva”, contrazicând astfel informațiile dintr-un film din 1993 care ar putea să sugereze altceva.
ACUZAȚII BAZATE PE MĂRTURII ȘI IMAGINI DIN TIMPUL RĂZBOIULUI
Margetić a întărit acuzațiile prin depunerea unei plângeri oficiale la procurorii din Milano, aducând în discuție dovezi care includeau interviuri, mărturii și, cel mai controversat, un videoclip din 1993 în care Vučić apare cu o armă de lunetist, alături de alți combatanți, la Cimitirul Evreiesc din Sarajevo. Conform spuselor lui Margetić, Vučić ar fi fost un voluntar de război și parte a unui detașament asociat cu armata Republicii Srpska pe parcursul asediului.
Vučić, pe de altă parte, a contestat autenticitatea imaginilor, explicând că în acele filmări nu ținea o pușcă de lunetist, ci un trepied pentru cameră video, reafirmând că nu a fost implicat în activități armate sau criminale. Aceste (textit{acuze) au început să capete amploare, având loc o anchetă globală în care autoritățile italiene analizează despre cetățeni italieni care și-ar fi luat parte la aceste „safariuri inumane”, plătind sume exorbitante pentru a prinde distrugerea civililor bosniaci.
CADRUL UNUI CONFLICT DEVASTATOR
Asediul asupra Sarajevo, desfășurat între 1992 și 1996, este recunoscut ca fiind cel mai lung asediu din istoria modernă europeană, având ca rezultat pierderea a peste 10.000 de vieți, dintre care multe au căzut victime ale lunetiștilor și bombardamentelor constante. Forțele sârbe bosniace, conduse de Radovan Karadžić, condamnat ulterior pentru genocid, au înconjurat orașul, transformându-l într-o capcană mortală pentru cei care mai rămăseseră.
Descoperirile legate de „turismul lunetiștilor” aruncă o lumină sinistră asupra felului în care războiul a degenerat, sugerând că anumite persoane din afara regiunii, posedând resurse financiare, au avut acces la posibilitatea de a omorî fără urmări, împăcându-se cu barbaria de a ucide pentru divertisment. Această realitate necruțătoare scoate în evidență degradarea dramatică a umanității în mijlocul unei violențe inexplicabile și extrem de crudă.
ANCHETELE CONTINUĂ PE MAI MULTE FRONTURI
În Italia, jurnalistul Ezio Gavazzeni a fost cel care a inițiat ancheta acestei practici monstruoase, furnizând dovezi și mărturii despre existența acestor „safariuri umane”. Autoritățile din Milano examinează acum dacă asemenea acte de barbarie ar fi putut fi facilitate de structuri militare bosniace, cu implicarea străinilor care și-ar fi cheltuit banii pentru aceste „excursii de groază”. Gavazzeni a afirmat că aceste persoane implicate erau adesea indivizi bogați și influenți, ceea ce complică și mai mult investigația în curs.
În Serbia, aceste acuzații au dus la o revitalizare a resentimentelor istorice și la dezbateri intense referitoare la responsabilitățile elitei politice. Într-o poziție care îi oferă o influență enormă, Vučić se străduiește să demonstreze că aceste acuzații nu sunt decât o campanie de defăimare, în ciuda gravității subiectului care rămâne o povară imensă asupra imaginii sale internaționale.
